Buna seara/ ziua/ dimineata, doamnelor, domnisoarelor si domnilor,
Vin cu o mica recenzie/ stire/ sondaj/ constatare la care lucrez fara voia mea timp de 2 ani, asa ca azi am dreptul sa ma revolt, pardon, sa ma exprim !
Alba Iulia - orasul meu drag, oras al unirii, al oamenilor, capitala de suflet a Romaniei, orasul amintirilor mele dragi ... povestea mea incepe de la urmatoarea impartire : oamenii de zi si oamenii de noapte, acestia sunt oamenii care dau viata unui oras plin de "trecut" .
Oamnii de zi sunt acea "specie" care vin la mall sa bea un suc timp de 3 ore si schimba impresii despre " de ce nu merg lucrurile in tara asta". Sunt acei oameni care daca si-ar termina sucul mai repede ar putea repune economia pe roate, sunt cei care sesizeaza si se autosesizeaza primii de adevaratele probleme marcante ale unei societati denaturate economic, social si principial. Doctrina lor are la baza timpul liber exagerat, dezamagirea cu privire la propria existenta si pretul la gaz. Cu toate astea, acesti oameni sunt de notat daca nu chiar de apreciat, este de-a dreptul interesant cum nimic si chiar nimic nu-i multumeste. Lucrurile gratis sunt date in batjocura dupa parerea lor, si discuta despre asta in timp ce stau la coada dupa ele, se imping, se cearta, sunt dezamagiti si cand le vine randul iti smulge "gratuitatea" din mana in acelasi timp in care isi exprima dezgustul fata de gestul tau.
Oamnii de noapte, sunt elita noastra! Sunt acei oameni "plini de energie", cei care exprima optimism la fiecare pas, si mai ales in fiecare privire. Te privesc sincer si-ti zambesc non stop! Sa nu te sperii, nu rad de tine, nici macar cu tine, ei rad sub influenta unei stari generale de euforie, ei rad cu drag, si cu optimism. Daca cumva incep a doua faza de exprimare sociala in care se retrag in coltul lor si nu mai vad pe nimeni, important e ca ei continua sa rada, pentru ca in acel moment se gandesc la lucrurile frumoase din lumea asta, ei sunt cei care vad partea plina a paharului de fiecaredata si se "imbata" cu ea, se imbata cu optimismul pe care ti-l ofera aceasta parte plina a paharului.
Ma gandesc acum, ce bine ne-ar fi noua daca aceste doua categorii s-ar intalnii vreodata, nemultumitii si euforicii. Cred ca am reveni la normal, cred ca fiecare ar primi cate putin din ce au de oferit ceilalti si am ajunge oameni normali cu griji reale si optimismul specific romanului. Din pacate asa ceva nu s-ar intampla niciodata, pentru ca repulsia e reciproca, unirea a fost, s-a intamplat candva de mult si ar fi deja "neinteresant" sa se intample iar, cum ar zice optimistii ... "e deja fumata"!
Oricum ar fi, se apropie 1 Decembrie asa ca va urez : " veniti romani, veniti la mecca noastra, veniti la Alba Iulia in Ardeal!"
